Cifra de afaceri a sectorului de software şi servicii IT a crescut cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, conform studiului „Software and IT services in Romania” lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Iar previziunile pentru 2016 se referă la o valoare de 3,6 miliarde de euro şi menţinerea trendului şi în anii următori. Totuşi, domeniul are o problemă de care nu poate scăpa peste noapte: lipsa acută de candidaţi.

Investiție în educație

Nevoia de programatori este tot mai mare, iar facultăţile din ţară nu fac faţă, astfel că era normal ca pe piaţă să apară şcoli care oferă cursuri de programare, pentru a umple acest gol. Una dintre acestea este Şcoala Informală de IT, lansată în urmă cu trei ani la Cluj. De atunci, cursurile şcolii au fost absolvite de 1.300 de studenţi, însă şi mai mulţi au fost refuzaţi, deoarece sunt acceptate doar persoanele pentru care Şcoala Informală de IT vede potenţial în acest domeniu. „Am început acum trei ani la Cluj, iar acum avem activităţi în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Am început cu cursuri pe partea de testare a aplicaţiilor, apoi am continuat cu cele de programare şi ne extindem tot mai mult. Acum oferim cursuri de business management, de UX (user experience), discutăm şi pe partea de gaming, de realitate virtuală”, spune Sorin Stan, CEO-ul Şcolii Informale de IT.

Compania s-a dezvoltat organic şi s-a extins în oraşele în care cererea era mare şi unde au găsit profesorii potriviţi, povesteşte Stan. Compania pe care o conduce a avut o cifră de afaceri de 355.000 de euro anul trecut, iar pentru 2016 previzionează o creştere de 38% la 570.000 de euro; aşteptările pentru 2017 sunt şi mai curajoase, vizând o majorare a afacerilor cu până la 45%. Modelul de business al şcolii se bazează exclusiv pe încasarea banilor de la cursanţi. Dar nu este automat admis oricine doreşte şi este dispus să plătească taxa de înscriere. Cei care vor să devină cursanţi trec printr-un proces de selecţie (teste de limbă engleză, de cunoştinţe de bază în IT), dar sunt evaluate şi aptitudinile sociale; mai apoi, are loc un interviu cu un specialist de resurse umane. „Ne uităm la modul cum comunică, ce fel de personalitate este. În primă fază, candidatul completează nişte evaluări online, apoi există o discuţie faţă în faţă cu oameni de HR de la noi. Este foarte important ca ei, candidaţii, să-şi răspundă singuri la o serie de întrebări, legate de cât sunt de potriviţi sau nu pentru acest domeni”, afirmă Stan. Astfel, potrivit lui, din august până în noiembrie în jur de 800 de persoane s-au înscris, dar din acestea au fost acceptate cam jumătate. „La cursurile de pregătire aveam o rată de respingere destul de mare şi ne-am gândit că unii dintre ei ar putea avea totuşi potenţial, aşa că am introdus cursurile de iniţiere, care durează două luni. Şi acolo urmărim cifrele, iar dintre aceştia 50% trec la cursurile de pregătire, restul nu”, spune el, adăugând că în timpul cursurilor de iniţiere sunt evaluate abilităţi specifice, iar în urma unei discuţii, profesorul îi îndrumă către anumite categorii. „De exemplu, pentru a putea fi bun în joburile de testare a calităţii trebuie să fii foarte atent la detalii, să ai rezistenţă la stres, să repeţi multe acţiuni. Munca de web designer nu înseamnă doar programare, ci trebuie să ai şi puţină creativitate. Testăm persoanele şi vedem ce calităţi se regăsesc la candidaţi”, adaugă Carmen Ciulacu, manager Şcoală Informală de IT Bucureşti.

Reconversia profesională este o soluție?

Şcoala are trei tipuri de cursuri: pentru începători, de reconversie profesională, de pregătire într-o anumită ramură (Java, testarea calităţii etc.) şi de specializare. Costul mediu lunar al cursurilor se situează în jurul a 250 de euro, iar durata variază în funcţie de dificultate; de exemplu cele pentru începători se întind pe două luni, dar cele de pregătire se desfăşoară pe parcursul a patru luni. Prin cursurile de iniţiere cursanţii se familiarizează cu noţiunile şi conceptele de bază antrenate în slujbele din domeniu. Cele de pregătire vin în ajutorul celor care au început să studieze deja online şi au anumite noţiuni specifice de bază ale unor discipline IT, iar cele de specializare se adresează oamenilor care lucrează în domeniu, dar doresc să se specializeze pe un anumit limbaj de programare sau doresc să dobândească o abilitate complementară a jobului actual. Astfel, în momentul de faţă, în toate locaţiile, şcoala oferă 14 cursuri precum: iniţiere IT, web development, software testing sau database administration, iar Sorin Stan argumentează că programa orelor de curs este realizată în colaborare cu firmele din domeniu şi ia în considerare nevoile acestora. Orele sunt predate de oameni care lucrează deja în domeniu şi care trebuie să se potrivească unui anumit profil; în acest sistem, profesorii primesc şi ei „note” din partea cursanţilor. Cu un profil în minte, reprezentanţii şcolii caută traineri, apoi le evaluează performanţa în sala de curs. „Mentorii sunt persoane care lucrează în IT, trebuie să aibă experienţă practică în firme şi să aibă experienţă de predare. Majoritatea au predat în cadrul firmelor lor sau sunt speakeri la tot felul de adunări şi conferinţe. Căutăm un anumit profil pe care l-am dori la noi în şcoală, apoi îl vedem şi în sală; de obicei, la fiecare curs, ei sunt evaluaţi de cursanţii”, sublinează Sorin Stan.

Şcoala are patru reprezentanţe pe plan local, cea de la Cluj fiind cea mai veche şi în continuare prima ca importanţă în ecosistemul şcolii, însă Bucureştiul câştigă teren, situându-se pe trei, în urma Iaşiului, dar înaintea Timişoarei. „În 2017, cu siguranţă, Bucureştiul va urca pe locul doi. În Capitală cererea în acest domeniu este diversificată: în Cluj concentrată pe industria de programare software şi outsourcing, iar la Bucureşti sunt companii de software, dar şi multe IMM-uri, start-up-uri”. Astfel, în Capitală, din ianuarie până în prezent, au trecut prin sălile de cursuri 130-140 de persoane, iar acum 67 de cursanţi urmează patru discipline: Java, .net, UX Design şi iniţiere IT; la Cluj studiază în prezent în jur de 200 de oameni. Din numărul total de cursanţi, în jur de 80% reuşesc să se angajeze în domeniul testării calităţii, iar în jur de 50-60% izbutesc să fie angajaţi pe posturi de programatori.

CEO-ul şcolii spune că majoritatea oamenilor care vin la cursurile lor sunt tineri de 28-29 de ani „aflaţi la o răscruce de drumuri în cariera lor”, au un background de profil real, şi o experienţă de trei-patru ani pe câmpul muncii, în alte industrii. „Unii dintre ei au învăţat singuri acasă, dar apoi s-au împotmolit undeva, alţii au primit confirmarea din partea unor prieteni că şcoala este bună şi vin să-şi completeze cunoştiinţele.” Dar asta nu înseamnă că nu există excepţii, la cursuri participând şi oameni mai în vârstă, peste 40 de ani, dar şi tineri cu un background umanist. „Noi încercăm să aflăm şi să le spunem lor dacă IT-ul este de fapt soluţia potrivită pentru ei sau nu. Sunt destui care vor să dea banii, deşi noi le arătăm că nu li se potriveşte domeniul şi nu va fi în avantajul lor să marşeze în această direcţie. Este greu să-i convingem de asta. Unii sunt miraţi, alţi frustraţi. Pentru noi e foarte important să gândim businessul pe termen lung, şi atunci e important să tăiem unde e de tăiat, unde nu vedem potenţial”, explică Stan strategia pe care mizează.

Cei mai înaintaţi în vârstă, care au potenţial, sunt acceptaţi la cursuri dar reprezentanţii firmei îi avertizează că majoritatea companiilor au filtre în ceea ce priveşte vârsta unui candidat în cazul în care caută să-şi schimbe locul de muncă. „Am avut studenţi de peste 40 de ani care vor să facă programare pentru că vor să-şi facă propriul start-up, poate au un proiect personal, sau poate vor să-şi facă propriul website”, spune Ciulacu.

Pentru 2017 şeful şcolii vrea să-şi întărească activitatea în oraşele unde organizaţia este deja prezentă şi să diversifice plaja de cursuri oferite. „Vom merge tot mai mult pe cursuri de specializare, iar targetul se va transforma. Vom ţinti persoanele care sunt deja angajate în domeniul IT şi care vor să se specializeze pe un anumită ramură. Procentajul de persoane care fac reconversie va scădea în viitor”, spune Sorin Stan.

IT-ul nu este singurul domeniu cu probeleme în ceea ce priveste forţa de muncă, ci şi alte domenii se lovesc de dificultăţi legate de găsirea forţei de muncă necesare. Educaţia alternativă ar putea fi o soluţie nu numai pentru domeniul vedetă al României, ci ar putea fi transpus şi în alte industrii. „Toate facultăţile din România nu reuşesc să producă suficient de mulţi oameni de care industria are nevoie şi este o oportunitate să facem această reconversie profesională. Ceea ce face Şcoala Informală de IT pentru acest domeniu ar putea fi un exemplu şi pentru alte industrii, unde nevoile sunt oarecum asemănătoare”, conchide Carmen Ciulacu.

Sursa:Business Magazin, autor Florin Casota